ADEVARUL DESPRE MINCIUNA

A fi sincer înseamnă a grăi adevărul, înseamnă să existe o concordanță între gânduri, cuvinte şi fapte. Oamenii sinceri au fețele senine, privirea clară, te privesc direct în ochi, sunt oameni vii. Omul sincer este liniştit, netemător, împăcat cu sine, iar cei din preajma lui se simt bine. Oamenii mincinoși poartă măști pe chipul lor, își falsifică personalitatea, sunt veșnic agitați. William Shakespeare se întreba: „De ce nu-s oamenii aşa cum par?” Și continua: „Sau, dacă nu, să nu mai pară oameni!”. In necunoștință de cauză, nehotărâții, amestecă uneori adevărul cu minciuna, dau culoare gri adevărului, culoare neclară, amăgitoare, derutându-i pe cei din jur. Dar spusele lor pot fi verificate și confirmate sau infirmate prin observație, prin experiență, prin demonstrație logică și oamenii pot fi aduși pe drumul bun, corect, dar pentru aceasta trebuie să existe, la ei, o cât de mică deschidere a sufletului spre adevăr. Comunicarea este necesară în relațiile dintre oameni pentru înțelegerea adevărului, pentru lumina lui, de multe ori în scopul elucidării unei probleme, sau de a ajuta pe cel ce se zbate în întuneric și nu poate ieși la lumină. Vorbim de adevărurile care ne înconjoară. Se mai întâmplă să spui adevărul și să nu fi crezut, fiindcă cel căruia i-l spui, judecă prin prisma propriilor lui păcate; el este un om obișnuit cu minciuna și desigur că este greu să accepte adevărul spus cu sinceritate, el este suspicios, te poate acuza pe tine de neadevăr, crezând că astfel se debarasează de minciună.. Filozoful și scriitorul francez Pierre Janet spunea: „Nu e întotdeauna bine să spunem tot ce avem pe inimă, dar să căutăm să n-avem pe inimă decât ceea ce am putea spune”. Daca facem o radiografie, sincera, a lumii in care traim, observam, cu usurinta, ca este plina de minciuna. Termenul a devenit atat de firesc si atat de natural, in constiinta noastra, incat l-am integrat in tot ce tine de noi. Mai mult decat atat am inceput chiar sa-l clasificam. Vorbim despre minciuni mari sau mici, despre minciuni vinovate sau nevinovate, despre minciuni pentru o cauza dreapta s.a.m.d.

Ceea ce ne scapa, insa, este tocmai esentialul. Indiferent sub ce forma o spunem sau in ce categorie o includem, tot minciuna se numeste. Ne place sau nu, acesta-i adevarul.

Cauzele generale care ne determina sa mintim, sunt in numar de opt. Iata-le : pentru a iesi dintr-o situatie delicata, care ne genereaza disconfort. pentru a obtine anumite avantaje materiale si nu numai. pentru a incerca sa fim vazuti, altfel decat suntem in realitate. din placerea de a soca. pentru a-i proteja pe cei la care tinem. pentru a-i intimida pe cei din jurul nostru. pentru a alimenta o atmosfera de buna dispozitie. pentru a continua un lant de minciuni, ce trebuie alimentat permanent.

Pe parcursul vietii trecem prin multe situatii dificile. Pe unele le rezolvam cu succes, la altele esuam, dar indiferent cum, viata merge inainte. Este adevarat. Dar important este, cum merge ? Lin si decent cu sinceritate, sau cu hopuri, minciuni si falsitate ? Fiecare dintre noi, suntem in masura, sa dam raspuns la aceste intrebari.

Trebuie sa invatam ca iesirea din situatii incomode se poate face numai prin sinceritate.

Decat sa refuzi invitatia, la o reuniune, pe motiv ca ai o migrena puternica, mai bine fii sincer, cu cel care te-a invitat, si spune-i motivele reale. Efectul va fi vizibil si clar, in favoarea ta. va aprecia sinceritatea ta si intotdeauna te va considera o persoana cinstita si onesta. va sti, pe viitor, cand te va invita, care sunt conditiile de care trebuie sa tina seama, in ceea ce te priveste. nu vei trai macinat de gandul ca, mai devreme sau mai tarziu, va afla despre minciuna, pe care i-ai spus-o, si-ti va reprosa. chiar daca, pe moment, adevarul il va supara, in timp va realiza ca esti o persoana sincera, iar prietenia voastra se va consolida. Concluzia este aceea ca trebuie sa aratam, celor din jur, adevarata noastra fata, cu partile bune dar si cu cele rele. Si mai mult decat atat, trebuie sa ne autoeducam si sa ne dezvoltam trasaturile de caracter, pe care ni le dorim, si sa nu ni le atribuim, pur si simplu, folosind ca modalitate minciuna. Ca spunem lucruri neadevarate in mod direct, sau le omitem pe cele adevarate, sau tacem atunci cand trebuie sa spunem adevarul…tot minciuni se numesc…. Sinceritatea ca si fericirea ar trebui sa fie stari permanente. Pentru a deveni sinceri, trebuie sa ducem o lupta, foarte apriga, cu noi insine. Dar intai de toate, trebuie s-avem forta…..sa fim noi insine.