Una dintre cele mai mari catedrale ale Greciei se află în Insula Eghina şi este închinată celui mai nou sfânt canonizat de către Biserica Ortodoxă a acestei ţări. Este vorba despre Sfântul Nectarie, cunoscut ca vindecător al bolnavilor de cancer.
Manastirea Sfantului Nectarie se afla la o distanta de aproximativ sase kilometri fata de orasul Eghina. Biserica centrala a manastirii, numita si "Catedrala Sfantul Nectarie", este una dintre cele mai mari si spatioase catedrale ortodoxe din Grecia.
Sfantul Nectarie, protectorul insulei Eghina, a ajutat la ridicarea acestei manastiri intre anii 1904-1910. Cu toate ca in acel moment, Sfantul Nectarie era mitropolit de Eghina, el a lucrat si la ridicarea manastirii, carand pietre, aranjand gradinile si facand si alte asemenea munci.
La acel moment, manastirea a fost inchinata Sfintei Treimi, insa dupa moartea Sfantului Nectarie, odata cu canonizarea acestuia, manastirea a primit si un al doilea hram - cel al ocrotitorului si binefacatorului ei, Sfantul Ierarh Nectarie Taumaturgul. Moastele acestuia se pastreaza astazi in interiorul manastirii, fiind puse spre inchinarea pelerinilor ce vin cu credinta la acestea.
Sfantul Nectarie din Egina s- a nascut la data de 1 octombrie 1846 la Silivri, in Tracia, si a adormit in Domnul la data de 8 noiembrie 1920 la Atena. Sfantul Nectarie a fost episcop de Pentapole si ctitor al manastirii „Sfanta Treime” din insula Egina.
Sfantul Nectarie s-a nascut intr-o familie saraca de pe malul marii Marmara. Parintii sai, Dimos si Marie Kephala, i-au dat numele de Anastasie. La varsta de 14 ani a plecat la Constantinopol ca sa lucreze si sa se scoleasca.
In anul 1866, la varsta de 20 de ani, Sfantul Nectarie pleaca in insula Chios ca sa predea ca invatator. Aici devine calugar, cu numele de Lazar, la 7 noiembrie 1876, in celebra manastire Nea Moni.
Pe 15 ianuarie 1877, este hirotonit diacon, ocazie cu care primeşte numele Nectarie, pe care avea să-l poarte toată viaţa.
Următorii trei ani, ierodiaconul Nectarie îi petrece la Atena cu scopul de a-şi completa studiile preuniversitare. În toamna anului 1881, se întoarce la mănăstire după ce absolvă liceul cu calificative excepţionale. În 1882, părintele Nectarie îşi va începe studiile la Facultatea de Teologie din Atena, după ce va intrat în legătură cu patriarhul de Alexandria, Sofronie, şi va fi acceptat de către acesta în cadrul patriarhiei.
După ce-şi termină studiile teologice, în anul 1886, părintele Nectarie se întoarce la Alexandria, unde este hirotonit preot, iar după câteva luni este ridicat la treapta de arhimandrit şi trimis la Cairo,în calitate de consilier patriarhal. La 15 ianuarie 1889, patriarhul Sofronie îl hirotoneşte mitropolit onorific de Pentapole, o veche eparhie ortodoxă din Libia Superioară. Mai mulţi ani, evlaviosul mitropolit a slujit ca responsabil cu problemele patriarhiei pentru oraşul Cairo şi predicator la biserica Sfântul Nicolae din capitala Egiptului, devenind un iscusit slujitor şi povăţuitor de suflete, fiind dăruit de Dumnezeu cu multă răbdare, smerenie şi blândeţe. De aceea, era mult căutat de credincioşi şi iubit de toţi.
Văzând diavolul că nu-l poate birui cu mândria şi iubirea de sine, a încercat să-l lovească pe fericitul ierarh Nectarie cu o altă armă, tot aşa de periculoasă, adică cu invidia celorlalţi ierarhi şi slujitori ai Patriarhiei Alexandriei, aceştia vorbindu-l de rău către patriarh, cum că doreşte să-i ia locul. Acest lucru a făcut ca, la 3 mai 1890, în urma unei ordonanţe date de patriarhul Sofronie, să fie eliberat din cinstea arhierească în care se afla, permiţându-i-se să slujească mai departe în biserica Sfântul Nicolae. După mai puţin de două luni însă, la 11 iunie 1890, părintele Nectarie primeşte de la patriarh o scrisoare prin care i se cere să părăsească Egiptul. Cerându-şi iertare de la toţi, cu toate că nu greşise nimănui cu nimic, dovedind o adâncă smerenie, sfântul se supuse, dând slavă lui Dumnezeu, căci şi cu dânsul s-a împlinit cuvântul lui Iisus Hristos.
S-a retras la Atena, în luna august a anului 1890, sărac, defăimat de ai săi şi nebăgat în seamă, având toată nădejdea numai în Dumnezeu şi în rugăciunile Maicii Domnului. Aici a fost câţiva ani predicator, profesor şi director al şcolii ecleziastice Rizarios, destinată pregătirii viitorilor Preoţi, până în anul 1894, reuşind să formeze duhovniceşte mulţi tineri iubitori de Hristos. Profunda sa cunoaştere a Scripturilor, a Sfinţilor Părinţi şi chiar a ştiinţelor profane, precum şi autoritatea sa plina de blândeţe orientată către oameni aveau să îi permită să insufle în scurt timp acestei instituţii o înalta calitate intelectuală şi morală. A rămas 15 ani în acest post ecleziastic.
Pentru viaţa sa înaltă, Dumnezeu l-a învrednicit pe Cuviosul Nectarie de Harul Duhului Sfânt. Pentru aceasta mulţi bolnavi şi săraci alergau la biserica mânăstirii din Eghina şi cereau ajutorul lui.Mai ales după primul Război Mondial, numeroşi săraci şi bolnavi, lipsiţi de orice ajutor, veneau la el ca la părintele lor sufletesc. Iar Sfântul Nectarie a dat poruncă maicilor ce se nevoiau în mânăstirea sa să împartă la cei lipsiţi, orice fel de alimente şi să nu păstreze nimic pentru ele, căci Dumnezeu, prin mila Sa, îi hrănea şi pe unii şi pe alţii. Cei bolnavi se vindecau cu rugăciunile fericitului Nectarie, căci se învrednicise de darul facerii de minuni.
Apoi, îmbolnăvindu-se de cancer de prostată, a fost dus la un spital din Atena. El a răbdat cu tărie toată boala şi ispita, aşteptând cu bucurie ceasul ieşirii sale din această viaţa. După aproape două luni de suferinţă, Sfântul Nectarie şi-a dat sufletul cu pace în mâinile lui Hristos, la 8 niembrie 1920, izbăvindu-se de toate ispitele acestei vieţi, pentru care s-a învrednicit săse numere în ceata Sfinţilor lui Dumnezeu. Ucenicii săi, după ce l-au plâns mult, l-au înmormântat, după rânduială, în biserica zidită de el, iar mai târziu ieromonahul iconar Sava, a pictat prima icoanăa sfântului.Trecând mai bine de douăzeci de ani, trupul său s-a aflat în mormânt întreg şi nestricat, răspândind multă mireasmă. La 3 septembrie 1953, sfintele sale moaşte au fost scoase din mormânt şi aşezate în biserica mănăstirii din Eghina, pentru cinstire și binecuvântare. Iar în anul 1961, Sinodul Bisericiidin Grecia, văzând numeroasele minuni care se făceau la moaştele sale, l-au declarat sfânt, cu zi de prăznuire la 9 noiembrie, devenind astfel cel mai venerat Sfânt din această binecuvântată ţară ortodoxă. Zilnic credincioşii se închină la moaştele Sfântului Nectarie şi la mormântul său, făcând din mânăstirea sa din insula Eghina cel mai iubit loc de pelerinaj din toată Grecia.
Biserici cu hramul Sfantului Nectarie:
În România:Manastirea "Radu Voda" din Bucuresti;Manastirea "Radu Voda" din Bucuresti; Biserica "Nasterea Maicii Domnului, Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul si Sfantul Ierarh Nectarie", Iasi;Capela "Sfantul Nectarie" de la Caminul de batrani din Tulcea; Schitul "Sfintii Ioan si Nectarie" (Brădetu, jud. Arges).
In străinătate:Manastirea "Sfantul Nectarie", Eghina, Grecia; Parohia Ortodoxă Română 'Sfântul Nectarie" din Coslada (Madrid);Saint Nektarios Greek Orthodox Church - Charlotte, NC;Saint Nectarios American Orthodox Church - Seattle, Washington;Saint Nectarios Greek Orthodox Church - Brooklyn, New York;St. Nectarios Greek Orthodox Church - Palatine, Illinois;Saint Nectarios Greek Orthodox Church - Roslindale, Massachusetts;Saint Nectarios Greek Orthodox Church and Shrine - Covina, California;Saint Nectarios Greek Orthodox Church - Pasco, Washington;The Orthodox Community of Agios Nectarios - London;Saint Nectarios Greek Orthodox Church - Wollogong NSW 2500;Saint Nectarios Orthodox Church - Lakeland, Florida;The Holy Monastery of Saint Nectarios - South Australia;Saints Nectarios and George Greek Orthodox Church - Ecorse, Miami.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu