PLANETA MERCUR

Mercur este planeta cea mai apropiată de Soare, înconjurându-l o dată la fiecare 88 zile. Fizic, planeta Mercur este similară în aparenţă cu Luna, fiind împânzită de cratere. Ea nu are sateliţi naturali şi nici o atmosferă mai densă. Planeta are un nucleu mare de fier care generează un câmp magnetic de 100 de ori mai slab decât cel al Pământului. Temperatura la suprafaţa planetei Mercur variază de la aproximativ 90 K până la 700 K, punctul subsolar fiind cel mai fierbinte şi fundul craterelor de lângă poli fiind punctele cele mai reci.

Romanii au numit planeta după zeul mesager Mercur.Mercur şi-a lăsat numele în denumirea zilei săptămânii , şi anume miercuri.Mercur este una din cele patru planete telurice.

Planetele terestre sau telurice în culori reale, la scară: Mercur, Venus, Pământ și Marte. Suprafaţa planetei Mercur este foarte similară în aparenţă cu cea a Lunii, pe ea existând câmpii întinse gen „mare” (numele de mare a fost dat de observatorii din antichitate care credeau că petele negre de pe suprafaţa Lunii sunt mări şi oceane iar părţile luminoase sunt continente) şi cratere numeroase.

Temperatura medie la suprafaţa planetei Mercur este de 452 K (179 °C), dar variază între 90 K (-183 °C) şi 700 K (427 °C). Printre craterele mercuriene există și un nume românesc: Eminescu. Craterul a fost denumit oficial pe 8 aprilie 2008 și are un diametru de 125 km, orașul București încăpând în el de 6 ori. In mitologia romana, Mercur este zeul comertului, fiind echivalentul lui Hermes in mitologia greaca. Lumina solara pe suprafata planetei Mercur este de 6,5 ori mai intensa decat pe Pamant.

Lipsită de atmosferă, deşert de stânci când fierbinţi, când îngheţate, Mercur cunoaşte diferenţe uriaşe de temperatură între noapte şi zi (-210°C la 430°C Se pare ca planeta a trebuit sa suporte eruptii vulcanice si furtuni magnetice, iar fotografiile au aratat existenta unui crater de impact cu diametrul de 290 de kilometri, cu o suprafata interna extrem de regulata, formata de scurgeri antice de lava. Mercur nu are nici un satelit şi, de asemenea, nu are atmosferă proprie. Ca urmare a acestui fapt, suprafaţa sa a fost puternic bombardată de comete şi de asteroizi, mărturie stând numeroasele cratere existente. Cel mai mare este craterul cunoscut sub numele de Bazinul Caloris, cu un diametru de 1300 de kilometri. Impactul care i-a dat naştere a fost atât de puternic, încât a cauzat erupţii de lavă şi a lăsat un inel concentric de 2 kilometri înălţime, în jurul craterului de impact.